Încă din primele luni ale anului 2020, economia globală a fost dată peste cap. Economiile europene nu fac excepție. Prăbușirea vânzărilor în timpul carantinelor și fondurile alocate pandemiei au pus lucrurile în mișcare, iar războiul din Ucraina a înrăutățit lucrurile și mai mult. Industria construcțiilor a fost lovită în special, din cauza inflației, creșterii costurilor energiei și perturbărilor lanțului de aprovizionare, aceasta înregistrând un declin în multe țări europene. Se preconizează însă că ritmul lent din sectorul construcțiilor va fi parțial compensat cu ajutorul unor stimulente fiscale.
Din cauza creșterii prețurilor la energie și mărfuri, a perturbărilor aprovizionării și a încrederii scăzute a investitorilor, din cauza războiului din Ucraina, a fost introdus un fond de recuperare de 750 de miliarde de euro, după ce pandemia a lovit continentul european. Acesta a fost anunțat în 2020, ca parte a unui plan mai larg de redresare, NextGenerationEU. Obiectivul principal al planului este de a sprijini redresarea economică post-pandemie, în statele membre ale UE, sprijinind, în același timp, transformarea verde și digitală, între 2021 și 2026. MRR include granturi și împrumuturi de până la 6,8% din PIB-ul anual, la cerere, pentru statele membre individuale.
Țările europene care primesc fonduri UE au trebuit să prezinte un plan privind modul în care vor fi folosiți banii. În continuare, vom analiza proiectele diferitelor țări și modul în care statele membre au decis să utilizeze bugetul.
Ce este MRR?
MRR înseamnă Mecanismul de Redresare și Reziliență. MRR este nucleul fondului de reconstrucție corona al UE NextGenerationEU, anunțat în 2020. În total, NextGenerationEU însumează 750 de miliarde de euro, sumă care va fi împărțită între diferitele state membre ale UE. Scopul este de a reduce impactul pandemiei și de a facilita trecerea la o economie rezilientă, sustenabilă, verde și digitală. Pachetul este finanțat printr-o datorie comună a statelor membre, lucru care nu a mai fost realizat până acum în Uniunea Europeană.
Odată cu începerea războiului din Ucraina, obiectivul fondurilor MRR s-a schimbat, într-o oarecare măsură, pentru unele țări. Multe guverne din Europa sunt foarte îngrijorate din cauza creșterii prețurilor la petrol și gaze și a amenințării penuriei de energie. Banii planificați inițial pentru a combate consecințele Covid pot fi astfel folosiți și mai mult decât s-a preconizat, pentru a dezvolta cât mai repede surse alternative de energie și pentru a atenua consecințele financiare ale războiului.
Deci, ce este exact NextGenerationEU și nucleul său, Mecanismul de Recuperare și Reziliență? MRR, sau NextGenerationEU, este un proiect ambițios al UE, cu mai multe obiective, pentru o Europă puternică și sustenabilă. Comisia Europeană descrie NextGenerationEU după cum urmează: „NextGenerationEU este mai mult decât un plan de redresare. Este o oportunitate unică de a ieși mai puternici din pandemie, de a ne reechilibra economia și de a crea oportunități și locuri de muncă, pentru o Europă în care ne vom bucura să trăim mulți ani de acum înainte.” Președintele Comisiei, Ursula von der Leyen, a numit fondul de reconstrucție „oportunitatea secolului pentru Europa”.
Cum vor fi folosite fondurile?
Banii sunt alocați diferitelor state membre. Pentru a beneficia de fonduri, statele membre UE au depus un plan care descrie modul în care vor fi folosiți banii. Aceste planuri au fost revizuite și evaluate de Comisia Europeană, înainte de a putea avea loc o plată graduală. Evaluarea Comisiei Europene se bazează pe unsprezece criterii. Nouă dintre cele 11 categorii sunt evaluate pe o scară de 3 puncte – o evaluare A indică că criteriile sunt în mare parte îndeplinite, o evaluare B indică îndeplinirea moderată sau modestă și o evaluare C indică că criteriile nu sunt îndeplinite în totalitate.
Dintre cele 16 programe cel mai bine cotate, 15 au primit aceeași notă (10 note A și 1 notă B), în timp ce Belgia a primit 9 note A și 2 note B. Prin urmare, Comitetul a evaluat aceste programe foarte pozitiv. Toate cele 16 țări europene au primit un rating B, în ce privește egalitatea costurilor. Potrivit Comisiei, acest lucru înseamnă următoarele: justificările furnizate de statele membre pentru costurile totale estimate ale programelor de recuperare și reabilitare sunt rezonabile și credibile și sunt conforme cu principiile rentabilității și impactului economic și social preconizat.
Planuri naționale
Fondurile MRR alocate sunt utilizate de diferitele state membre, conform propriilor programe naționale. Aceste programe trebuie să respecte cerințele Comisiei UE, dar, în rest, țările sunt libere să folosească banii după cum doresc. Mai jos, analizăm modul în care statele membre UE au ales să utilizeze fondurile, în special în domeniile construcțiilor și al energiei verzi.
Germania
Plan pentru utilizarea fondurilor: Deutscher Aufbauplan
Valoarea fondurilor acordate: 28 miliarde de euro
Inițial, Germaniei i s-au acordat fonduri în valoare de 25,6 miliarde de euro. În urma actualizării cheii de repartizare însă, Germania poate acum aplica pentru fonduri în valoare totală de 28 de miliarde de euro. Creșterea de 2,4 miliarde de euro este aproape irelevantă în comparație cu finanțarea alocată altor țări. Cu un procent de 52%, mai mult de jumătate din cele 28 de miliarde de euro vor fi direcționate către implementarea obiectivelor de digitalizare. 42% din bani vor fi folosiți pentru implementarea obiectivelor climatice, iar 6% vor fi direcționați către consolidarea rezilienței economice și sociale. Obiectivele care afectează industria construcțiilor sunt promovarea surselor de energie verde și modernizarea spitalelor.
Austria
Plan pentru utilizarea fondurilor: Österreichischen Aufbau- und Resilienzplan
Valoarea fondurilor acordate: 3,5 miliarde de euro
Planul Austriei de utilizare a fondurilor UE a fost aprobat, prima plată având loc în 28 iunie 2021. Cu aproximativ 3,5 miliarde de euro, Austria primește cea mai mică sumă dintre țările pe care le-am studiat. 59% din fonduri sunt pentru a servi obiectivelor de sustenabilitate. Punctele de interes pentru industria construcțiilor sunt „eficiența energetică a clădirilor rezidențiale” și „mobilitatea ecologică”.
Franța
Plan pentru utilizarea fondurilor: Plan national de relance et de résilience
Valoarea fondurilor acordate: 39,4 miliarde de euro
Cu 39,4 miliarde de euro, Franța primește a treia cea mai mare sumă dintre toate cele 16 state membre. Franța a stabilit cum vor fi folosiți banii în Plan national de relance et de resilience. Planul cuprinde 20 de reforme și 71 de investiții. 46% din bani sunt direcționați către obiective de mediu, 21% către digitalizare, iar restul pentru reziliența economică și socială. De interes pentru industria construcțiilor și domeniul imobiliar este că aproape 6 miliarde de euro sunt direcționați spre renovarea clădirilor, dintre care 1,4 miliarde sunt înscriși în proiectul Ma Prime Renov, care investește în renovarea termică a 400.000 de gospodării din țară.
Italia
Plan pentru utilizarea fondurilor: Piano nazionale di ripresa e resilienza
Valoarea fondurilor acordate: 191,5 miliarde de euro
Italia a primit cea mai mare sumă de bani, inițial 81,8 miliarde de euro. Vechiul guvern condus Draghi a reușit să dubleze această sumă la 191,5 miliarde de euro. 37,7% din bani vor fi alocate proiectelor de mediu, iar 25,1% vor fi direcționate către transformarea digitală. Un proiect interesant pentru industria construcțiilor este Ecobonus, care își propune să crească eficiența clădirilor rezidențiale prin crearea de stimulente fiscale.
Spania
Plan pentru utilizarea fondurilor: Plan de Recuperación, Transformación y Resiliencia
Valoarea fondurilor acordate: 69,5 miliarde de euro
La fel ca Italia, și Spania a fost puternic lovită de criza Covid. În consecință, economia Spaniei este susținută de NextGenerationEU cu aproape 70 miliarde de euro. Plan de Recuperación, Transformación y Resiliencia este împărțit în 112 investiții și 102 reforme. 40% din bani sunt direcționați pentru protecția mediului și 28% pentru transformarea digitală. Sectorul construcțiilor este vizat prin intermediul unor proiecte precum renovarea a jumătate de milion de locuințe.
Polonia
Plan pentru utilizarea fondurilor: Krajowy Plan Odbudowy
Valoarea fondurilor acordate: 35,4 miliarde de euro
Polonia este unul dintre statele membre care primește cei mai mulți bani de la NextGenerationEU. Cu aproximativ 35,4 miliarde de euro, Republica Polonia se află pe locul patru. Polonia va cheltui 42,7% din fonduri pentru atingerea obiectivelor de sustenabilitate și 21,3% pentru transformarea digitală a economiei. Printre altele, acest stat își propune să construiască școli moderne și să își recondiționeze rețeaua electrică.
România
Plan pentru utilizarea fondurilor: Planul Național de Redresare și Reziliență
Valoarea fondurilor acordate: 29,18 miliarde de euro
România va primi în total aproximativ 29,18 miliarde de euro. Dacă se ține cont de populația sa, aceasta este o sumă uriașă. 41% din bani vor merge pentru proiecte și investiții în obiectivele de sustenabilitate, iar 20,5% vor fi alocați transformării digitale. Cu Renovation Wave Fund, România cheltuiește 2,7 miliarde de euro pentru renovarea clădirilor private și publice.
Ungaria
Plan pentru utilizarea fondurilor: Magyarország Helyreállítási és Alkalmazkodási Terve
Valoarea fondurilor acordate: 5,7 miliarde de euro
Conform planurilor sale, Ungaria ar putea solicita 5,7 miliarde de euro sub formă de ajutor financiar de la MRR-ul Uniunii Europene. Cu toate acestea, trimiterea banilor a fost amânată. De câțiva ani, Uniunea Europeană nutrește îndoieli cu privire la ordinea democratică și statul de drept al guvernului lui Orban din Ungaria. Prin urmare, Ungaria a trebuit să își ia angajamentul față de numeroase obiective de combatere a corupției și de asigurare a independenței justiției. Între timp, Ungaria a cedat și a luat măsuri. Cu toate acestea, la sfârșitul lunii noiembrie 2022, Uniunea Europeană a recomandat înghețarea fondurilor, până când efectele pozitive ale măsurilor adoptate de Ungaria vor fi vizibile.
Republica Cehă
Plan pentru utilizarea fondurilor: Národní plán obnov
Valoarea fondurilor acordate: 5,7 miliarde de euro
În cadrul MRR, Cehia poate aplica pentru un total de 7 miliarde de euro. Din aceste 7 miliarde de euro, 42% vor fi alocate atingerii obiectivelor de mediu. 22% din bani vor merge către reforme și investiții în zona transformării digitale. Un proiect prin care Republica Cehă vrea să reducă emisiile de gaze cu efect de seră este renovarea clădirilor. Până în 2026, Republica Cehă intenționează să investească aproximativ 1,4 miliarde de euro din cele 7 miliarde în renovarea clădirilor publice și private.
Puncte comune și diferențe
Dacă analizăm planurile diferitelor țări membre, vom observa rapid unele asemănări și diferențe. Acest lucru are loc pentru că, deși fondurile au fost alocate, guvernele țărilor individuale au putut decide pe cont propriu ce măsuri pot fi luate pentru atingerea obiectivelor, care au fost formulate în sens larg. Mai jos, aruncăm o privire asupra diferențelor și aspectelor comune ale planurilor naționale individuale.
Puncte comune
Un punct pe care toate planurile îl au în comun este modul în care sunt împărțite în cele trei puncte de sustenabilitate, digitalizare și reziliență economică. Acest mod de repartizare a fost stabilit de Comisia UE. Pentru majoritatea statelor membre, aproximativ 40 până la 60% este rezervat atingerii obiectivelor de mediu și 20 până la 40% este direcționat pentru transformarea digitală. Planurile au fost aprobate de toate țările analizate și cotate cu B. Cu excepția Spaniei, Italiei, Ungariei și României, toate țările examinate au primit prima tranșă de bani în 28 iunie 2021.
Diferențe
Deși planurile individuale sunt similare într-o anumită măsură, există și diferențe semnificative. Una dintre cele mai semnificative diferențe observate în debursarea fondurilor este valoarea sumelor. Este remarcabil cum unele state membre primesc sume mult mai mari în comparație cu alte state. Având în vedere datoria colectivă, acest lucru a dus la tensiuni politice în unele țări. Utilizarea, împărțită în investiții și reforme, variază, de asemenea, foarte mult de la țară la țară. Unele proiecte au fost aprig dezbătute. În special în Italia, țara care primește cei mai mulți bani din UE, au existat dificultăți repetate. De exemplu, autoritățile din sudul Italiei nu au reușit să depună cererile la timp. De asemenea, o competiție pentru a oferi 20 de milioane de euro unui sat cu 142 de locuitori a stârnit multe controverse.
Care sunt beneficiile?
Mai mult decât atât, impactul său macroeconomic pozitiv, în țările cu venituri mici, poate accelera creșterea economică și poate stimula ocuparea forței de muncă, crescând cererea agregată. Pe lângă subvențiile fiscale directe, accesul la împrumuturile MRR poate stimula investițiile, prin compensarea impactului creșterii spread-urilor obligațiunilor suverane ale UE, și poate permite țărilor cu costuri ridicate de îndatorare să acceseze rate mai mici ale dobânzii, prin împrumutul securizat NextGenerationEU al Comitetului European. Acest lucru are potențialul de a spori investițiile în Europa de Sud și de Est și de a reduce riscul ca creșterea costurilor îndatorării să diminueze investițiile, ceea ce a fost evident în ultimul deceniu, după criza zonei euro.
MRR ajută UE să-și atingă obiectivul de neutralitate climatică până în 2050 și poziționează Europa pe calea transformării digitale, a creării de locuri de muncă și a creșterii economice. “A double twist: climate neutrality and the digital turn”. Acest lucru depășește țintele convenite de 37% pentru cheltuielile climatice și 20% pentru cheltuielile digitale. Un efort comun și coordonat la nivel european este mai eficient și aduce mai multe beneficii statelor membre decât cheltuielile naționale individuale, mai ales că există implicații transfrontaliere semnificative.
Ce impact are MRR asupra sectorului construcțiilor?
Pentru industria europeană a construcțiilor, MRR al NextGenerationEU este o inițiativă esențială. În timpul pandemiei, sectorul construcțiilor din multe țări europene a alunecat în criză. Războiul din Ucraina, costurile mari ale energiei și lanțurile de aprovizionare perturbate au exacerbat și mai mult situația.
Datorită MRR, capital indispensabil ajunge în economiile Uniunii Europene. Sectorul construcțiilor va fi unul dintre cei mai mari beneficiari. Majoritatea celor 750 miliarde de euro vor merge către obiectivele de sustenabilitate. Aici, sectorul construcțiilor este puternic reprezentat și are de câștigat. Vor fi investite miliarde în următorii câțiva ani, pentru a renova case și pentru a construi infrastructură pentru energie verde și transport sustenabil. Acest lucru se aplică tuturor statelor membre și va duce la multe contracte noi în întreaga Europă. Prin urmare, este esențial ca sectorul construcțiilor să nu rateze ocazia și să se implice în atingerea obiectivelor de sustenabilitate.
Fondurile de la Mecanismul de Redresare și Reziliență: Concluzie
Mecanismul de Redresare și Reziliență din cadrul NextGenerationEU este un proiect unic și fără precedent al Uniunii Europene. Pentru prima dată, se creează un fond de datorii comune, pentru a deservi toate statele membre. Acesta este menit să ajute Uniunea Europeană și statele sale membre împreună. Impactul negativ al pandemiei ar trebui privit ca o oportunitate de a reporni și de a transforma economia, pentru a fi sustenabilă, digitală și rezistentă. Prin intermediul unei abordări comune, paneuropene, MRR va distribui aproximativ 750 miliarde de euro, care vor fi repartizate în investiții și reforme, în diferitele state membre ale UE.
Obiectivele de sustenabilitate, transformare digitală și reziliență economică au fost stabilite de UE. Cu toate acestea, proiectele cu ajutorul cărora urmau să fie atinse aceste obiective au fost lăsate la alegerea guvernelor țărilor individuale. La nivel de planuri naționale, statele membre au trebuit să își formuleze investițiile și reformele și să le depună la Comisia UE. Aceste planuri au fost evaluate și aprobate de Comisie. Ulterior, majoritatea statelor membre au primit prima tranșă la 28 iunie 2021. Italia va primi cel mai mult, urmată de Spania, Franța și Polonia. În comparație, regiunea DACH va primi mult mai puțini bani. Germania va primi 28 miliarde de euro, iar Austria 3,5 miliarde de euro. Elveția nu va primi bani, deoarece nu este un stat membru al UE.
Management de succes al construcțiilor cu PlanRadar
Industria construcțiilor este esențială pentru implementarea multor reforme și investiții incluse în Planurile Naționale pentru MRR. Prin urmare, este imperativ ca firmele de construcții să rămână competitive și să poată lucra rapid. Acest lucru permite o ofertă corectă de prețuri și câștigarea de contracte atât private, cât și publice.
Software-urile inteligente pentru construcții sunt un mod ideal pentru eficientizarea activităților și profitabilitate pe termen lung. Un astfel de software este PlanRadar. Cu PlanRadar, contractanții, proprietarii și managerii de proprietăți au întotdeauna o imagine clară de ansamblu asupra proiectului de construcție sau proprietății lor. Defectele, reparațiile și posturile libere pot fi planificate automat, cu eficiență maximă, datorită tehnologiei digitale inteligente. În plus, PlanRadar asigură o comunicare bună între toate părțile interesate, gestionează documentele într-un cloud securizat și descentralizat și permite ca toate informațiile să fie disponibile în orice moment. Descoperiți singuri beneficiile software-ului și testați gratuit PlanRadar timp de 30 de zile chiar acum.
